ne topeşte căldura! a venit atât de repede şi e atât de puternică încât am uitat cum este să ne bucurăm de ea!
la fel de cald a fost şi-n anii trecuţi. şi atunci au murit oamenii pe străzi de căldură. diferenţa este că între timp ne-a lipsit o iarnă. lipsa acestui anotimp al poveştilor – iarna – ne-a făcut mai serioşi şi mai gravi. ne-a împovărat de mai multe griji şi ne-a furat o parte din imaginaţie.
eu am încercat să scap de acest “blestem”. adevărul este că nu mi-a reuşit în totalitate, dar cel puţin am încercat.

de exemplu, acum vreo trei săptămâni, cand primul val mai puternic de căldură a atacat limita suportabilului nostru, am încercat o luptă deschisă. ploile zilnice şi temperatura ridicată făcuseră din climatul nostru unul tropical. şi într-o astfel de dimineaţă, am realizat că am reuşit să călătoresc în India fără prea mult efort. aproape pe nesimţite. nu conta cum, important era că ajunsesem acolo.
şi am privit în jur. mare înghesuială (autobuzul – v-aţi dat seama!) şi vegetatie luxuriantă cât cuprinde. maimuţe jucăuşe, rele, dar jucăuşe. temple vechi aproape distruse de trecerea timpului şi climatul greoi (blocurile noastre, care par a mai avea putin până să cadă!). şi astfel, privind totul în jurul meu în felul acesta, căldura a fost mai puţin incomodă (de… daca am vrut să văd India, trebuia să suport şi climatul aferent! ).

săptămână acesta căldura m-a transportat direct în Sahara. caniculă, aer uscat, vânt (destul de puternic) fierbinte. neatrăgător am putea spune, dar aţi simţit nisipul? aţi simţit cum vă alunecă fineţea lui printre degete? aţi văzut miracolul dunelor? aţi auzit cum îşi şoptesc una alteia cu ajutorul vântului? eee, acum vă pare rău că aţi mers în Sahara?

cine nu doreşte astfel de călătorie?! şi mai este şi gratis . şi apoi, când toate vor fi trecut, nu vom aprecia oare mai mult o ploaie răcoroasă sau o briză de munte? eu cu siguranţă aşa voi face. oricum acum aştept o nouă călătorie. sunt chiar curioasă unde voi mai călătorii în… căldură.